Istoria Monetăriei

De la primele monede bătute în prezența lui Carol I, la relansările și transformările din secolul XX, istoria Monetăriei Române reflectă parcursul țării spre independență și consolidare economică.

Istoria Monetăriei

Istoria Monetăriei Statului începe la 24 februarie 1870

Evenimentul inaugural s-a desfășurat în prezența domnitorului Carol I, a prim-ministrului Alexandru Golescu și a lui I.C. Brătianu. Până la acea dată, monedele românești erau bătute în străinătate, în special la Birmingham, iar în lipsa unei monede naționale, taxele și vămile se plăteau în aur – adesea aur străin. După recunoașterea independenței de stat a României în urma Congresului de la Berlin (1878), Monetăria își reia activitatea în 1879, fără restricții. Această perioadă (1879–1885) este considerată „epoca de aur” a Monetăriei. După 1890, cu excepția monedelor din aur de 20 lei, producția monetară a fost din nou externalizată. Deși au existat încercări de reînființare în 1924 și 1929, Monetăria a continuat o vreme doar cu baterea de medalii. Sediul original a fost demolat în 1912, data exactă a încetării activității nefiind cunoscută.

Istoria Monetăriei

1870

Monetăria începe activitatea în sediul de pe Șoseaua Kiseleff, majoritatea monedelor fiind până atunci bătute în străinătate.

1879

După independența României, Monetăria își reia baterea monedelor fără restricții.

1885

Perioada 1879–1885 este considerată „perioada de aur” a Monetăriei Statului.

1912

Primul sediu este demolat; Monetăria continuă doar cu baterea de medalii.

1935

Se inaugurează Monetăria Națională pe strada Fabrica de Chibrituri nr. 30.

1966

Monetăria se dezvoltă industrial și devine mai autonomă; România devine Republică Socialistă.

1976

Se emit monede din aluminiu, inclusiv moneda de 5 lei.

1986

Ultimele emisiuni din perioada socialistă; reorganizare după 1989.

1996

Monetăria devine regie autonomă și modernizează prese monetare.

2000

Se bat monede importante de 1.000 și 5.000 lei înainte de denominare.

2005

Are loc denominarea leului și reintroducerea subdiviziunilor sale.

Dupa anul 2000

Evenimentul inaugural s-a desfășurat în prezența domnitorului Carol I, a prim-ministrului Alexandru Golescu și a lui I.C. Brătianu. Până la acea dată, monedele românești erau bătute în străinătate, în special la Birmingham, iar în lipsa unei monede naționale, taxele și vămile se plăteau în aur – adesea aur străin. După recunoașterea independenței de stat a României în urma Congresului de la Berlin (1878), Monetăria își reia activitatea în 1879, fără restricții. Această perioadă (1879–1885) este considerată „epoca de aur” a Monetăriei. După 1890, cu excepția monedelor din aur de 20 lei, producția monetară a fost din nou externalizată. Deși au existat încercări de reînființare în 1924 și 1929, Monetăria a continuat o vreme doar cu baterea de medalii. Sediul original a fost demolat în 1912, data exactă a încetării activității nefiind cunoscută.

Istoria Monetăriei

Investitii Majore (2015-2025)

Monetăria Statului se află în permanentă dezvoltare pentru ridicarea nivelului tehnic și moral al instituției. Astfel, printre investițiile majore cu care se mândrește, se numără:

Achiziția și instalarea de prese monetare ce pot produce și monede de tip euro – SCHULER

Achiziția și instalarea de prese monetare ce pot produce și monede de tip euro – SCHULER

Presele monetare destinate bătării monedelor de circulație, cu tehnologie la nivel european actual, vor da posibilitatea realizării monedelor rotunde bimetalice, bicolore și a celor poligonale.Investițiile în achiziționarea celor două prese monetare moderne facilitează diversificarea gamei de produse realizate de către regie, creșterea eficienței prin diminuarea timpului de execuție și sporirea calității acestora.

Achiziția și punerea în funcțiune a echipamentului de control rondele monetare și monedă de circulație – COIN INSPECT

Un astfel de echipament oferă posibilitatea efectuării controlului calitativ automat. Este utilizat atât de către cele mai importante monetării, cât și de companiile care produc rondele monetare.

Achiziția și punerea în funcțiune a echipamentului de control rondele monetare și monedă de circulație – COIN INSPECT
Achiziția și punerea în funcțiune a instalației de tratare a apelor uzate rezultate în urma procesului de producție – H2O

Achiziția și punerea în funcțiune a instalației de tratare a apelor uzate rezultate în urma procesului de producție – H2O

Pentru că ne gândim la nevoile generațiilor viitoare, protejarea mediului rămâne un obiectiv deosebit de important pentru instituția noastră. Protejarea acestuia este o datorie pentru fiecare dintre noi, motiv pentru care, în anul 2020, am pus în funcțiune instalația de exploatare și reintroducere în flux a apelor industriale, conform standardelor europene.

Achiziția unui echipament de gravat cu laser – ACSYS

Avantajul utilizării acestui echipament este determinat de calitatea gravurii laser și reprezintă cea mai rapidă metodă de tăiere/gravare a metalelor, neproducând reziduuri sau noxe.

Achiziția unui echipament de gravat cu laser – ACSYS
Achiziția echipamentelor necesare pentru implementarea procesului tehnologic de alamire și relocarea băilor de aurire și argintare existente

Achiziția echipamentelor necesare pentru implementarea procesului tehnologic de alamire și relocarea băilor de aurire și argintare existente

În cadrul regiei au fost achiziționate echipamentele necesare procesului tehnologic de alamire. Aceste echipamente ajută la implementarea procesului de alamire, care presupune acoperirea electrochimică cu alamă. Utilizarea acestui proces tehnologic dezvoltă astfel gama de produse oferite clienților, deschizând oferta cu produse similare celor confecționate din metale prețioase la costuri mult mai mici. Produsele realizate în cadrul Monetăriei, utilizând acest proces, sunt protejate împotriva coroziunii, iar această tehnică ajută și la decorarea suprafețelor produselor.

Dezvoltarea unui nou proces tehnologic numit proof invers

În cadrul regiei a fost cercetată, dezvoltată și implementată o nouă tehnologie de realizare a medaliilor și monedelor numismatice – proof invers. Tehnica proof invers presupune ca fondul piesei să fie lucios, iar elementele reliefate să fie mate. Proof invers este, după cum și denumirea o spune, inversul tehnicii proof (fondul mat și elementele cu relief lucioase). Această tehnologie este cea mai modernă și cea mai des utilizată de către marile monetării europene din țări precum Franța, Germania, Austria și Polonia. Astfel, pe lângă avantajul comercial oferit prin introducerea de noi produse în portofoliul Monetăriei, dezvoltarea acestui proces tehnologic reprezintă o realizare importantă, permițând instituției să concureze de la egal la egal cu alte instituții de profil.

Dezvoltarea unui nou proces tehnologic numit proof invers